Biblia a fost scrisă ca nu numai cei înșcolați să înțeleagă doctrina ei sănătoasă, ci chiar și oamenii de rînd. Avînd aceasta în gînd, hai să ne uităm la 1Corinteni capitolul 11 și să aplicăm principii scripturale pentru interpretarea scripturilor. Unul din principiile de bază pentru a înțelege Cuvîntul lui Dumnezeu este să clădim învățătură peste învățătură și poruncă peste poruncă cu privire la scripturi.

Prin interpretarea greșită a unor versete din acest capitol din 1Corinteni, mulți cred că ei și-au găsit întăritură a unei învelitori din material pentru femei. Dar învățăturile doctrinale trebuie clădite pe o traducere corectă a Bibliei, mai degrabă decît pe o tradiție nesănătoasă a unei mișcări particulare sau cult.

Mai întîi să considerăm cine sînt acei la care le scrie apostolul Pavel și de ce le scrie. Corint a fost un oraș care avea o varietate de culturi, fiind un major centru comercial din timpul acela. Adunarea din Corint a fost alcătuită din Evrei și Greci; oameni cu diferite obiceiuri culturale. În mod particular această adunare a fost tulburată și cu anumite probleme, după cum se poate vedea în citirea primei epistole a lui Pavel către ei. În capitolul11, apostolul adreseză o situație (întrebare)
culturală care s-a ridicat printre credincioșii din această localitate. Acolo a fost ceartă asupra unui obicei social cu privire la unele femei cari purtau o învelitură pe cap. Este trist să spunem, că unii chiar și asităzi schimbă acel obicei într-o docrină Biblică.

Scripturile exprimă cu claritate că „pe cînd pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung?Pentru că părul i-a fost dat ca învelitoare a capului.” 1Corinteni 11:15. Cînd Dumnezeu a izgonit pe Eva afară din grădina Edenului, ea a fost complet îmbrăcată de Dumnezeu. Geneza 3:21. Ea a avut părul lung pe care Dumnezeu i l-a dat, și nu o învelitoare din material, iar Dumnezeu i-a spus: „și dorințele tale se vor ținea după bărbatul tău, iar el va stăpînii peste tine.” Geneza 3:16. Supunerea unei femei la bărbatul ei a fost stabilită aici, și nici o învelitoare a capului nu a fost impusă. Stăpînirea pe capul femeii din pricina îngerilor(1 Corinteni 11:10) consistă în supunerea ei față de Cuvîntul lui Dumnezeu. Stăpînirea cerută aici nu este realizată prin acoperirea capului cu o bucată de material care poate să cadă jos oricînd. Unele femei care poartă pe cap o învelitoare ordinată de cultul lor, în multe cazuri au părul tăiat sau coafat, prin aceasta dăunînd învelitoarea naturală pe care le-a dat-o Dumnezeu. „Nu vă învață chiar și firea că este rușine pentru un bărbat să poarte părul lung, pe cînd pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i-a fost dat ca învelitoare a capului!” (1Corinteni 11:14-15).

Biblia deasemenea declară, ”Dacă iubește cineva cearta de vorbe, noi n-avem un astfel de obicei și nici Bisericile lui Dumnezeu”(versetul 16). Pavel intenționat clarifică că biserica nu avea obiceiul ca femeia să trebui să poarte un văl sau o învelitoare din material pe capul ei. Singurul motiv pentru care s-a iscat această dispută a fost din pricina obiceiului secular în mijlocul unor culturi din Corint.
Devenise o sursă de ceartă în adunare, și unii au pus întrebarea dacă femeile nu ar trebui să fie obligate să poarte o învelitoare. Cu intenția de a evita o supărare, Paul le sfătuiește pe femei să poarte o învelitoare pe cap cînd se roagă sau proorocesc în public. Aceasta este făcut în acord cu principiul pe care Pavel i-a învățat în această adunare în capitolul 10, unde el cu mari eforturi i-a avertizat să nu caute folosul lor propriu, și să nu dea pricină de păcătuire nici pentru Iudei, nici pentru Greci, nici pentru Biserica lui Dumnezeu (atîta timp cît nu vor viola principiile Scripturale) ca mulți să fie mîntuiți (1Corinteni 10:32-33).

Pavel care s-a făcut robul tuturor ca să cîștige pe cei mai mulți, a găsit de cuviință că este mai bine ca femeile din această localitate să poarte o învelitoare pe cap în timp ce se roagă sau proorocesc în public, altfel ele vor fi ca femei cu o reputație rea de către oamenii localnici care țineau acest obicei, și altfel fiind ofensați, ei vor fi împiedicați în primirea Evangheliei. Numai pentru acest motiv a poruncit ca o învelitoare să fie purtată. În nici un caz nu a fost o cerință a bisericii, pentru că ei nu aveau acest obicei de a purta o învelitoare, ci a fost chestiunea de comportare în societatea din acest oraș în particular.

Cei ce sprijinesc învățătura aceasta cu privire la purtarea unei învelitori materiale a capului sînt foarte inconsistenți. Versetul 5 din1Corinteni, capitolul 11 nu a fost folosit în întregime. Dacă ei permit femeilor să se roage cu capul învelit, de ce nu le permite și să proorocească sau să propovăduiască cînd au capul învelit, așa cum a fost permis în Corint și alte locuri. Pavel nu critică aici pe femei că proorocesc, ci dimpotrivă le instruiește ca în timp ce fac așa să poarte această învelitoare ca ele să poată să aibă mai mult efect în aceea comunitate. Acei care recomandă învelitoare pentru cap în ziua de azi ei dezaprobă femeile de-a lungul acestei linii, deși Hristos aseamănă Biserica Sa cu Mireasa Sa, care este ”o femeie”, și nu numai că îi dă autotitate dar a însărcinat-o să propovăduiască Evanghelia în toată lumea. În ziua de Rusalii, fiecare persoană din odaia de sus, chiar și Maria și celelalte femei, au fost umplute cu Duhul Sfînt și public au proorocit la toți cei ce au fost prezenți acolo, ca îndeplinire din Ioel 2:28: „După aceea, voi turna Duhul meu peste orice făptură; fii și ficele voastre vor prooroci.”

Această învățătură deasemenea este inconsistentă pentru că în cele mai multe cazuri aceste învelitori nici măcar nu acopere părul pe care stă. Sînt multe feluri de „așa zise învelitori” Plase albe și apretate, o bucată neagră de dantelă, baticuri albe sau negre care sînt legate sau prinse de păr cu agrafe, pălării, ori diferite baticuri cari să se potrivească cu rochiile purtate în ziua respectivă. În realitate, acestea nu sînt decît podoabe inutile ori un semn că ele aparțin de un anumit cult sau sectă, în actualitate este în contradicție opusă cu ce ne învață Scriptura cu privire la simplicitatea pentru păr și haine, și chiar cu unitate Biblică, pentru dezbinările pe care la produce cu privire la felul de îmbrăcăminte pe care să-l poarte cei ce aparțin de asemenea grupuri religioase cari țin aceste învățături. Biblia se adresează la păr (1Timotei 2:9; 1 Petru 3:3), dar nici măcar odată nu descrie învelitoarea capului ca o doctrină Biblică. Din contră Pavel spune „noi n-avem un astfel de obicei.”

Mulți numesc această învelitoare „văl” și unele grupuri religioase chiar vînd tipare pentru văl, ceea ce este înșelător pentru că acela nu este un văl adevărat. Vălurile acestea din Corint au fost fără îndoială foarte asemănătoare cu învelitorile mari de diferite feluri în care femeile din Orient se înfășurau cu ele cînd plecau de acasă. Acestea erau foarte voluminoase, iar pentru oamenii de rînd,
erau făcute din material tare și su o zesătură foarte aspră, ca și acela cu care Ruth a cărat acasă șase măsuri de orz. (Ruth 3:15) Femeile din Corint aveau de-a face cu acest fel de văl, și aceasta ar trebuii să poarte femeile dacă ele cred că este o doctrină Biblică. Unii vor argumenta că învelitoarea din ziua de azi este simbolică, dar atunci aceasta ar fi ca și o femeie putînd haine scurte și care să simbolizeze haine modeste pentru femei. Nu este nici un principiu scriptural în această gîndire.

Prin urmare această învățătură este inconsistentă cu ce și cînd să poarte învelitoarea. Dacă o femeie trebuie să se roage neîncetat, atunci este drept ca ea să poarte o învelitoare pe cap neîncetat, Fără excepție. Eventual, dacă ne gîndim, noi realizăm că o femeie are nevoie să-și spele părul sau să-și schimbe învelitoarea pentru motivul de a menține o igienă curată, deci ea nu va putea să respecte această învățătură tot timpul. Dacă ea trebuie să poarte învelitoarea pentru a se ruga și prooroci numai în public, atunci ea nu are nevoie să poarte o învelitoare pa cap pentru orice alte motive, personale sau publice. Unele femei care se țin de acest principiu au fost văzute punînd pe cap o carte, un sfeter, un pantof și orice alt obiect găsit pe aproape, dacă au fost prinse din întîmplare la o rugăciune publică, care de sigur și fără îndoială că nu aduce nici-o splendoare pentru capul ei. Acest lucru nu este drept.

Multă considerație a fost dată cu privire la văl. Începînd cu răspîndirea Koranului, care interzice femeilor neînvelie să apară în public, cu excepția dacă sînt însoțite de o rudă apropiată. Puținele exemple cînd o femeie a purtat un văl lung în Vechiul Testament au fost o reflectare a unelor tradiții din timpul acela și în anumite locuri, spre exemplu o femeie logodită, ori o femeie în ascundere. Unii susținători a învelitorilor din material pentru femei în ziua de azi, consideră aceste „învelitori” vitale pentru mîntuirea sufletelor lor; refuzîndu-le botezul sau acceptarea lor ca membre ale bisericii: fără aceasta.

În cartea „Scrieri Complecte” de Meno Simons nici măcar odată nu este menționată învelitoarea de cap.

Acei care nu vor să creadă că părul este o învelitoare ordinată de Dumnezeu pentru femei, și cît se poate de simplu adresat în versetul 15, vor argumenta că, da părul este o învelitoare, dar nu învelitoarea referită în verstul 6, crezînd că aceasta este ceva pus pe cap în timp ce învelitoarea în versetul 15, este ceva care este deja pe cap, aici sînt folosite două cuvinte grecești în fiecare verset.
Este evident că ei fac lucrul acesta ca să aducă neîncredere în ceea ce apostolul a spus că părul este o învelitoare sau văl.

Așadar, noi credem că în versetul 6 apostolul se referă de fapt la un văl. Așa cum a fost explicat mai sus, el s-a gîndit că este, mai bine să adapteze acest văl ca parte din îmbrăcămintea femeilor în timp ce ele participă la rugăciune sau proorocesc, ca să evite reproșarea și jignirea pe care ar suferi-o dacă nu ar purta-o. El continuă în versetul 15 să clarifice deasemenea, că acesta nu este un obicei al bisericii, pentru că singura învelitoare pe care Dumnezeu a dat-o pentru femeie este părul ei. Cu toate că două diferite cuvinte grecești sînt folosite în versetele 6 și 15, o examinare mai de aproape a însemnării lor originale, cu ușurință respinge această teorie greșită pentru că ele înseamnă același lucru.

În concluzie, învelitoarea biblică a capului este părul lung or părul netăiat. Biserica lui Dumnezeu nu are o doctrină ori nici măcar un obicei cu privire la o învelitoare din material a capului. Curenta învățătură cu privire la această învelitoare din material a capului este inconsistentă în practica ei actuală. De-a lungul veacurilor sfinții n-au învățat nici o dată necesitatea unei asemenea învelitori ca o doctrină Biblică. O corespunzătoare înțelegere a ceea ce apostolul a scris în 1Corinteni capitolul unsprezece va elibera sufletele sincere care se vor baza pe autoritatea Scripturilor, în schimbul tradiției nebiblice a unui sect.
– S. O`Shea